Eliberarea de nicotină

Fumatul este obiceiul „de a aspira, a introduce în căile respiratorii fumul de tutun din ţigară, pipă, trabuc sau alte articole de tutun”. Astfel, fumatul pasiv poate fi la fel de nociv precum cel activ.

Conform ultimelor date publicate de Organizația Mondială a Sănătății (2021), fumatul era responsabil de peste 8 milioane de decese la nivel global. Fumatul determină boli cardiovascule (infarctul miocardic acut, atacul cerebral acut), cancer pulmonar și afecțiuni respiratorii, cancer digestiv, boli metabolice (diabet zaharat),  infertilitate. Majoritatea persoanelor care au renunțat la fumat, au făcut-o după ce au suferit un eveniment major precum infarctul miocardic acut.

Abandonul fumatului (abstinența tabagică) presupune o perioadă de minim 6 luni în care persoana nu a fumat deloc, altfel spus, dacă durata de timp de la întreruperea consumului de tutun este mai mică de 6 luni nu se consideră renunțare la fumat. Nicotina conținută în produsele de fumat este un drog, prin urmare persoana fumătoare este un dependent (există teste de evaluare a dependenței de tutun). Tocmai de aceea în momentul tentării renunțării la fumat, poate apărea sevrajul tabagic. Rar există persoane care nu experimentează simptomele sevrajului, însă în cele mai multe cazuri apar diverse manifestări, precum iritabilitate, nervozitate, agitație, furie, depresie, dureri de cap, insomnii, tuse, transpirații, senzație de foame exagerată, valori tensionale și ale pulsului mici (nicotina crește aceste valori), chiar senzația de depersonalizare.

Pentru că renunțatul la fumat e de multe ori un proces dificil, și totuși foarte important pentru felul în care viața pacientului va evolua, au fost dezvoltate programe naționale de sprijin pentru fumători ce includ consiliere (fizic, online sau telefonic) și medicație gratuită. Renunțarea la fumat are numeroase avantaje, printre care:

• scade semnificativ mortalitatea la persoanele cu boli cardiovasculare, iar după un infart miocardic, scade cu 50% mortalitatea după 3-5 ani
• scade riscul de boli respiratorii, în special riscul de apariție al cancerului pulmonar, iar capacitatea pulmonară se îmbunătățește
• conduce la ameliorarea capacității de efort și crește nivelul energiei (epuizarea nu mai apare la fel de repede)
• scade tensiunea arterială
• produce în timp o senzație de eliberare

Pentru a cuantifica rezultatele benefice asupra organismului pe care renunțarea la fumat le are, persoana poate efectua în cabinetul medicului cardiolog un test de efort cardiopulmonar (CPET) înainte și după o anumită perioadă din momentul renunțării la tutun. De asemenea, renunțarea la fumat se va simți și în valorile analizelor de sânge prin scăderea în special a nivelului glucozei în sânge și a colesterolului.

Programul Național Stop Fumat (https://stopfumat.eu) este o posibilitate pentru persoanele care conștientizează problemele implicate de fumat și doresc îndrumare și susținere pentru a realiza acest deziderat.

1. https://cancer-code-europe.iarc.fr
2. OMS- Strategiei MPOWER, 2008
3. Merrz A.H. et al: Smoking, alcohol consumption, physical activity and family history and the risks of myocardial infarction and unstable angina pectoris: a prospective cohort study. BMC Cardiovasc Disorder 2011, Mar 24
4. https://untobaccocontrol.org
5. https://stopfumat.eu

Autor: Dr. Elena Pleșu