Stabilizarea bătăilor neregulate ale inimii

Unele persoane afirmă în mod evident că resimt palpitații în anumite circumstanțe, însă există și oameni care, atunci când li se pune întrebarea despre aceste senzații, manifestă confuzie în privința lor. După ce li se furnizează explicații, aceste persoane menționează mai degrabă prezența unor ritmuri neregulate la nivelul inimii, însoțite de pauze scurte.

Aritmiile cardiace se referă la orice tulburare a pulsului pe care o persoană o poate resimți, uneori asociind și alte simptome, în unele cazuri acestea fiind amenințătoare de viață. Cele mai frecvente descrieri ale tulburărilor de ritm cardiace utilizate de către pacienți, pe care le pot resimți pe o durată variabilă de timp, sunt:

• bătăi foarte rapide și puternice ale inimii ca și cum ,,inima sare din piept’’,
• inima ,,sare o bătaie’’,
• bătăi neregulate,
• o pauză care însoțește bătaia,
• pauze între bătăile inimii,
• înțepături,
• bătăi lente, de regulă observate incidental la automonitorizare acasă cu un tensiometru electric sau un pulsoximetru sau nou-descoperite la o vizită medicală.

Fiziologic, există o serie de mecanisme specializate care stau la baza succesiunii continue a contracțiilor cardiace (ritmicitate cardiacă) și transmit potențialul de acțiune prin mușchiul cardiac (miocard) pentru a declanșa bătaia cardiacă. Astfel, o explicație rudimentară a modului de funcționare a acestui aparat complex- inima- este aceea că inima este un mușchi a cărei contracție este determinată de un stimul electric existent în interiorul său. Orice perturbare în oricare dintre aceste segmente, va determina diferite tipuri de tulburări cardiace.

Dintr-un punct de vedere medical, se conturează o serie de mecanisme specializate responsabile de menținerea unei succesiuni continue de contracții ale camerelor inimii (cunoscută drept ritm cardiac), provocate de transmiterea curentului electric prin mușchiul cardiac (numit miocard). Astfel, o descriere simplificată a funcționării acestui complex aparat cardiac ar fi că inima reprezintă un mușchi a cărui contracție este orchestrată de un stimul electric generat în interiorul său și transmis prin tot mușchiul pe un traseu bine stabilit. Orice perturbare a mersului curentului electric prin inimă poate conduce la diverse forme de tulburări ale ritmului cardiac.

Diagnosticul și analiza severității aritmiilor cardiace se poate face doar de către medicul cardiolog. În cadrul vizitei medicale, după o anamneză amănunțită și o examinare clinică, se efectuează o electrocardiogramă (ECG), dar monitorizarea Holter ECG pe minim 24 ore poate fi necesară. În prezent, există și opțiunea de monitorizare a ritmului cardiac prin intermediul ceasurilor inteligente, ritmul cardiac fiind un parametru important al stării generale a organismului. 

Prin platforme de telemedicină precum Cardionline, care este integrată cu dispozitive de monitorizare a funcțiilor vitale - Samsung, putem urmări permanent ritmul cardiac cu decelarea situațiilor problematice și verificarea acestora cu ECG-ul încorporat în dispozitive. Astfel, variabilitatea ritmului cardiac este urmărită de personal medical specializat, iar pacientul primește îndrumările necesare. Scopul managementului pacienților prin telemonitorizare este de a oferi acestora un sistem de îngrijire „continuu” pe parcursul călătoriei de asistență medicală.

Având în vedere variabilitatea vârstei la care se pot întâlni (copii, tineri, adulți, dar mai ales la vârste înaintate) este necesară atât documentarea naturii acestor tulburări cardiace, cât și a cauzelor care se află la baza declanșării acestora, în unele cazuri putând fi doar o patologie clinică benignă indusă de o serie de factori cu potențial reversibil precum: fumatul, consumul de substanțe psihoactive, cofeină, zahăr, insomnii, tulburări anxio-depresive, traume emoționale.

Tratamentul vizează atât sistarea acestor evenimente stresante pentru pacient, cât și  prevenirea apariției altor patologii cardiovasculare care vor degrada și mai mult calitatea vieții (ex: accident vascular cerebral, tromboembolism pulmonar ș.a.).

Câteva dintre sfaturile pe care le recomandăm până la vizita în cabinetul medical includ:

• O dietă echilibrată. Limitați aportul de sare la 5 grame pe zi, consumați apă minim 2 litri pe zi, consumați minim 3 porții de legume și fructe zilnic;
• Renunțati la fumat – puteți apela la substituenți nicotinici, iar un lucru esențial este să evitați persoanele, locurile sau situațiile care ar declanșa dorința de a fuma;
• Faceți mișcare, minim 30 de minute pe zi, trei – cinci zile pe săptămână (ex: plimbare, alergat, înot, dans);
• Scădeți în greutate dacă aveți un indice de masă corporală crescut, de peste 25 kg/m², calculat astfel: IMC = Greutate(kg)/Înălțime²(cm);
• Dormiți 7-8 ore pe noapte;
• Urmați tratamentul conform indicațiilor medicului, în cazul în care acesta  există.

Autor: Dr. Elena Pleșu