Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA),  rămâne principala cauză de boală cardiovasculară (BCV) care poate fi prevenită şi principala cauză de mortalitate generală la nivel global şi European, responsabilă pentru aproximativ 10 milioane de decese în 2015.¹

La nivel global, peste 1 miliard de persoane au hipertensiune arterială, iar pe măsură ce populaţiile îmbătrânesc şi adoptă un stil de viaţă mai sedentar, prevalenţa la nivel mondial a HTA va continua să crească la 1,5 miliarde până în anul 2025. 

Când ne gândim la diagnostic de hipertensiune arterială? La adulți, valorile tensiunii arteriala măsurate în cabinetul medical ale TA sistolice ≥140 mmHg şi/sau ale TA diastolice ≥90 mmHg ghidează diagnosticul de hipertensiune arterială.

Există mai multe stadii ale hipertensiunii, dar atunci când tensiunea depășește valori de 180/120 mmHg și apar și acuze de tipul vederere încețoșată, tulburări de vedere, grețuri sau vărsături, dureri de cap, confuzie, hemoragie nazală, respirație dificilă, dificultăți de vorbire, durere în piept, dureri între umeri, dureri abdominale, modificări ale urinei (maronie, cu sânge), amețeală, leșin, trebuie avută în vedere o urgență hipertensivă pentru care este recomandată prezentarea la medic.

Complicațiile care pot apărea apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale, în lipsa unui tratament corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ:

• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral hemoragic, ischemic sau accident ischemic tranzitor
• Anevrisme arteriale
• Insuficiență cardiacă
• Nefroangioscleroză
• Pierderea vederii
• Tulburări cognitive și de memorie
• Demență
• Încetinirea dezvoltării unei sarcini, chiar pierderea sarcinii la gravide

În cadrul vizitei medicale, după examinarea clinică, se evaluează factorii de risc cardiovasculari (precum hipercolesterolemie, diabet zaharat, obezitate) care cresc riscul de evenimente cardiovasculare fatale la 10 ani și se completează consultul cu investigații suplimentare în funcție de particularitățile fiecărui pacient în parte (electrocardiogramă, ecocardiografie, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, analize de sânge/urină ș.a.).

După evaluarea gradului de hipertensiune și al riscului cardiovascular, se recomandă intervenţii asupra stilului de viaţă tuturor pacienților cu hipertensiune, eventual și medicamentos, acolo unde se impune.

Tratamentul hipertensiunii arteriale necesită reevaluare periodică pentru a obține valorile țintă optime în funcție de vârstă și de patologiile asociate.

Modificarea stilului de viață are ca avantaje majore controlul tensiunii arteriale fără a mai fi necesare medicamente în cazul persoanelor cu valori tensionale usor anormale (de avut in vedere că activitatea fizică regulată reduce TA cu 8,3/5,2 mmHg), dar și reducerea riscului cardiovascular și al evenimentelor de cauză cardiovasculară indiferent de gradul hipertensiunii.²

Autor: Dr. Elena Pleșu

¹Bryan Williams and others, 2018 ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension: The Task Force for the management of arterial hypertension of the European Society of Cardiology (ESC) and the European Society of Hypertension (ESH), European Heart Journal, Volume 39, Issue 33, 01 September 2018, Pages 3021–3104.

²Frank L J Visseren and others, 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice: Developed by the Task Force for cardiovascular disease prevention in clinical practice with representatives of the European Society of Cardiology and 12 medical societies With the special contribution of the European Association of Preventive Cardiology (EAPC), European Heart Journal, Volume 42, Issue 34, 7 September 2021, Pages 3227–3337.